Este realizată din Piesa este lucrată cu băteală din lână într-un fir (14 fire/cm) și urzeală "picturală" din bumbac în trei fire cu 7 S-uri/cm; margini dublate, pigmenți chimici/țesută în război orizontal; alesătură geometrică. Din punct de vedere cultural-istoric, piesa aparține români. Piesa a fost descoperită la jud. Dolj, com. Amărăștii de Sus, Godinei.
* Scoarță în tăblii, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2008, la Muzeul Olteniei Craiova.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Scoarţă
(Artă decorativă - Tipuri)
=
Carpetă destinată acoperirii unor porţiuni de podea în casele ţărăneşti. Realizată din fire multicolore de lână, la război, comportă variaţii decorative şi cromatice în funcţie de regiunea etnografică de origine.
Pat
(Etnografie - Tipuri)
=
Mobilă din lemn folosită pentru odihnă şi somn care a ocupat un loc de maximă importanţă decorativă datorită ţesăturilor grupate în această parte a interiorului locuinţei ţărăneşti; patul, ca mobilier cu formă specială, apare în locuinţa din mediul rural în sec. 19 şi derivă în cele mai multe cazuri din laviţă; patul este aşezat de-a lungul peretelui din spate al încăperilor, pe lângă cei doi pereţi longitudinali sau în unghiul format de peretele longitudinal din spatele casei şi peretele opus s…
Mobilă din lemn folosită pentru odihnă şi somn care a ocupat un loc de maximă importanţă decorativă datorită ţesăturilor grupate în această parte a interiorului locuinţei ţărăneşti; patul, ca mobilier cu formă specială, apare în locuinţa din mediul rural în sec. 19 şi derivă în cele mai multe cazuri din laviţă; patul este aşezat de-a lungul peretelui din spate al încăperilor, pe lângă cei doi pereţi longitudinali sau în unghiul format de peretele longitudinal din spatele casei şi peretele opus sobei; din punct de vedere al formei, în afara patului cu „tăblii”, de factură orăşenească, introdus în casa ţărănească începând de la sfârşitul sec. 19, în locuinţele vechi se întâlnesc mai multe tipuri: a. Pat cu picioarele sprijinite pe tălpici sau pe capre, întâlnit în sudul Carpaţilor,; b. Pat înalt, specific zonelor de vest şi de N-V ale Transilvaniei, în care se urcă păşind pe o bancă aşezată în faţă; este compus dintr-un cadru de scânduri şi patru picioare îmbinate „în pană şi uluc”; platforma propriu – zisă este formată din scânduri aşezate transversal, sprijinite cu capetele pe ramă. Patul cu „baldachin” poartă denumiri diferite: pat cu „cobără”, pat cu „boltă”, pat cu „stolnic, pat cu „coviltir”, pat cu „arneu”; c. Pat cu două laturi încastrate în perete şi colţul exterior prins de grindă sau de podul casei cu ajutorul unui stâlp decorat, specific Bucovinei; o variantă apare şi în Munţii Apuseni, unde fixarea patului se face printr-un picior ornamentat cu crestături, sprijinit pe podea; d. Pat cu stâlpi înalţi la capete, întâlnit destul de rar în nordul Moldovei, care aminteşte prin formă şi decor patul din perioada Renaşterii.
vezi mai mult
