Este realizată din modelat cu roata, din pastă tare, poroasă, porozitate și granulație mare; mică, nisip și grafit în compoziție; ardere inoxidantă, culoare cenușie.. Din punct de vedere cultural-istoric, piesa aparține geto-dacică. Se încadrează în La Tène geto-dacic. Piesa a fost descoperită la jud. Hunedoara, com. Orăștioara de Sus, Grădiștea de Munte, Fețele Albe.
* Situlă, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca tezaur, în anul 2013, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj-Napoca.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Situla
(Arheologie - Tipuri)
=
Vas, de obicei din metal, în formă de căldăruşă tronconică sau în calotă ovoidală, cu ataşe laterale şi cu o toartă transversală deasupra gurii. Cunoscută încă de la sfârşitul epocii bronzului şi mai ales din epoca fierului.
Modelat în tipar
(Etnografie - Tehnici)
=
Este o tehnică mai nouă, care intervine în faza de „industrializare” a unor operațiuni, cum ar fi malaxarea mecanică a lutului sau obținerea mai rapidă a unor forme prin folosirea unor tipare anterior concepute de către olari experimentați (în acest ultim caz, confecționarea vaselor se execută pe roți electrice, cu mișcare de rotație uniformă, de către meseriași nu foarte familiarizați cu arta olăritului, iar tiparul este format din două părți identice, aduse concomitent în jurul grămezii de lut…
Este o tehnică mai nouă, care intervine în faza de „industrializare” a unor operațiuni, cum ar fi malaxarea mecanică a lutului sau obținerea mai rapidă a unor forme prin folosirea unor tipare anterior concepute de către olari experimentați (în acest ultim caz, confecționarea vaselor se execută pe roți electrice, cu mișcare de rotație uniformă, de către meseriași nu foarte familiarizați cu arta olăritului, iar tiparul este format din două părți identice, aduse concomitent în jurul grămezii de lut așezate pe roată; după obținerea vasului și după uscare, arderea se face în cuptoare electrice, vasele fiind puse pe banda unui conveier care înaintează foarte lent, de așa manieră încât vasele trec de la o temperatură joasă la cea maximă, apoi se răcesc treptat; la celălalt capăt al benzii, un muncitor apucă fiecare vas încă încins (având în mâini mănuși de azbest); deoarece vasele nu se ating între ele, iar creșterea și descreșterea temperaturii este lentă, nu sunt înregistrate rebuturi, adică vase care să se crape; astfel de procedee pot fi văzute la firma de ceramică din Corund, care are o cifră de export destul de mare (sunt confecționate pentru export căni de bere, pentru Germania, și vase mari decorative pentru grădină, solicitate de piața vest-europeană, dar și de cea românească).
vezi mai mult
