Este realizată din fier; batere. Are dimensiunile de L: 17 cm.
* Lingură, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2017, la Muzeul Național Brukenthal - Sibiu.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Lingură
(Etnografie - Tipuri)
=
Obiect din lemn de folosinţă zilnică, compus din căuş şi coadă, cu largă răspândire în casa ţărănească; lucrate din lemn de paltin, frasin, prun, cireş, plop, salcie, folosite pentru mâncat sau pentru amestecat şi măsurat laptele la stână, pentru luat apa din căldare, au corpul cioplit, „căucul” cu forme ovoidale, eliptice sau emisferice, iar coada frumos profilată şi ornamentată; în funcţie de zonă şi folosinţă, poartă denumiri diferite: „ciorbar”, „ciorbalâc”, „cupceană”, „urdar”, „caic” etc.;…
Obiect din lemn de folosinţă zilnică, compus din căuş şi coadă, cu largă răspândire în casa ţărănească; lucrate din lemn de paltin, frasin, prun, cireş, plop, salcie, folosite pentru mâncat sau pentru amestecat şi măsurat laptele la stână, pentru luat apa din căldare, au corpul cioplit, „căucul” cu forme ovoidale, eliptice sau emisferice, iar coada frumos profilată şi ornamentată; în funcţie de zonă şi folosinţă, poartă denumiri diferite: „ciorbar”, „ciorbalâc”, „cupceană”, „urdar”, „caic” etc.; lingurile pentru mâncat au coada dreaptă şi decor geometric perforat în Hunedoara, cu arcuiri elegante figurând păsări, peşti, şerpi, torsade, capete de cai în Gorj, cu forme plastice, în care motivul solar este preponderent în Bucovina, Mărginimea Sibiului, Valea Jiului; lingurile mari pentru luat apa, din Gorj şi Câmpia Romanaţilor, au coada puternic curbată, terminată cu un cârlig care capătă uneori forma unui cap de cal.
vezi mai mult
fier
(Arheologie - Materiale)
=
Metal greu, cenuşiu, maleabil, ductil. Pe teritoriul României a început să fie utilizat, probabil, în sec.8 a.Chr., când s-au produs unelte şi arme ( spade, celturi, topoare), imitând la început formele de bronz.
