Lucrarea se înscrie în Atelier local. Este realizată din corsetul: mătase naturală, fir metalic (argint aurit); fusta: lână, bumbac, fir metalic; panglica: mătase naturală; voalul: mătase naturală. Piesa a fost descoperită la Hodod, Imperiul Habsburgic.
* Costum de femeie nobilă, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca tezaur, în anul 2008, la Muzeul Județean Satu Mare.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Costum
(Artă decorativă - Terminologie)
=
Ţinută vestimentară masculină şi feminină, care a variat formal, coloristic şi tipologic de la o epocă la alta. În prezent sensul termenului este acela de ţinută bărbătească formată din haină, vestă, pantalon, cămaşă, cravată, executată din stofă.
Femeie
(Etnografie - Decor)
=
Motiv decorativ care preia trăsăturile antropologice ale femeii; mai des, imaginea femeii decorează țesăturile de diferite dimensiuni; referitor la concretizarea ideii de om, este de observat că adeseori ea este reprezentată, în arta populară românească, printr-o imagine feminină; aceasta se leagă de străvechi credinţe şi rituri ale fertilităţii şi fecundităţii; de altfel, imaginile feminine apar de cele mai multe ori pe obiecte legate de interiorul casei şi de îndeletnicirile femeieşti, marele …
Motiv decorativ care preia trăsăturile antropologice ale femeii; mai des, imaginea femeii decorează țesăturile de diferite dimensiuni; referitor la concretizarea ideii de om, este de observat că adeseori ea este reprezentată, în arta populară românească, printr-o imagine feminină; aceasta se leagă de străvechi credinţe şi rituri ale fertilităţii şi fecundităţii; de altfel, imaginile feminine apar de cele mai multe ori pe obiecte legate de interiorul casei şi de îndeletnicirile femeieşti, marele număr de scoarţe, în care imaginea femeii este prezentă, ilustrând această situaţie; un argument în privinţa perenităţii motivului se găseşte în celebrele figurine sau idoli de la Cucuteni, Cârna, Gumelniţa, Verbicioara etc., care sunt întotdeauna reprezentări feminine, legate de cultul fertilităţii şi fecundităţii; ca motiv de sine stătător, Maica bătrână are numeroase paralele în folclorul neogrec, albanez, ucrainean, ba chiar şi în cel francez, putându-se prelungi lista cu aproape toate civilizaţiile globului; femeia-mamă este un excepţional impuls cultural, căci, identificată cu stihiile apa şi pământul, îndeplineşte în civilizaţiile arhaice un rol primordial în apariţia şi perpetuarea vieţii, de unde şi prezenţa ei unanimă în riturile de fertilitate.
vezi mai mult
