Victoriile Rusiei din anul 1770 în Războiul ruso-turc (1768-1774) - Atelier german - Nürnberg

* Victoriile Rusiei din anul 1770 în Războiul ruso-turc (1768-1774), de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2023, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova - Ploiești.

Ce înseamnă? E bine să știi că ...

Gobelins (Artă decorativă - Şcoli și Ateliere) = Renumită manufactură franceză de tapiserii, întemeiată prin gruparea la 1662, din iniţiativa ministrului de finanţe Colbert, a mai multor ateliere pariziene în localul din cartierul Saint-Marcel al vopsitoriei familiei Gobelin (ultimul atelier fiind întemeiat la 1440), pentru denumirea generică a noii manufacturi fiind adoptată forma plurală a numelui familiei de vospitori. Primele piese aparţin stilistic atât genului haute-lisse cât şi genului basse-lisse; ulterior, va fi utilizată exclusiv pri… Renumită manufactură franceză de tapiserii, întemeiată prin gruparea la 1662, din iniţiativa ministrului de finanţe Colbert, a mai multor ateliere pariziene în localul din cartierul Saint-Marcel al vopsitoriei familiei Gobelin (ultimul atelier fiind întemeiat la 1440), pentru denumirea generică a noii manufacturi fiind adoptată forma plurală a numelui familiei de vospitori. Primele piese aparţin stilistic atât genului haute-lisse cât şi genului basse-lisse; ulterior, va fi utilizată exclusiv prima tehnică. În 1667 Gobelins devine Manufactura Mobilelor Coroanei, înglobânbd, pe lângă atelierele de tapiserie şi mobilier şi ateliere de grevură, ofervrărie, turnătorie în bronz, mozaic, sculptură şi pictură. Sub direcţiunea pictorului Charles Le Brun manufactura cunoaşte o epocă înfloritoare, când sunt realizate o serie de piese devenite clasice: "Istoria lui Alexandru", "Anotimpurile", "Elementele", "Istoria regelui Ludovic al XIV-lea" - cu fir de aur -"Triumful zeilor", "Istoria lui Constantin" şi "Faptele Apostolilor", ultimele două executate după cartoanele lui Rafael, "Viaţa lui Moise", după cartoanele lui Nicolas Poussin. Decesul directorului determină închiderea temporară a manufacturii până la 1699. După această dată sunt folosite cartoanele pictorului Claude Adrian III pentru a fi realizate piesele "Portretele zeilor", "Lunile cu groteschi" şi "Don Quijote". Vor urma subiecte încadrate genului exotic, de pildă suita "Noile Indii", "Ambasada turcă" etc.. Directorii Jean-Baptiste Oudry (1733-1735) şi Francois Boucher (1755-1770) impun dispariţaia caracterului pur decorativ ak tapiseriei. Sunt ţesute suite de mari dimensiuni, în diferite variante: "Vechiul Testament", "Noul Testament", "Istoria lui Marc-Antoniu", "Noile" şi "Vechile Indii","Vânătorile lui Ludovic al XIV-lea", cu aspect formal pictural,susţinut de către bordurile înguste, care imită ramele tablourilor. Este dezvoltat un stil nou, pastoral, în care personajele sunt ţărani sau nobili înveştmântaţi accesorizat, cu funde şi flori, evoluând în grădini populate cu divinităţi mitologice. Sunt executate în paralel tapiserii pentru tapiţarea pieselor de mobilier şi "portiere" - draperii - destinate castelelor regale. În prima jumătate a secolului al XVIII-lea se manifestă inovaţia tapiseriilor care dispun de un chenar decorativ format din ghirlande şi buchete de flori, numit "alentours". Sunt executate mari suite inspirate din episoade mitologice, religioase ori istorice, sau cu scene galante, potrivit gustului epocii. În timpul domniei lui Ludovic al XVI-lea predomină stilul "a la grecque", inspirat din antichitate. Sub influenţa picturii de şevalet apare portretul, de pildă "Potretul lui Ludovic al XIV-lea, după cel omonim al pictorului Louis-Michel van Loo. În epoca napoleoniană sunt ţesute tapiserii cu portretele familiei imperiale sau scene menite să glorifice victoriile lui Napoleon, urmând ca Restauraţia să impună iarăşi abordarea temelor antice. Spre 1850 se transpun subiecte din tablourile pictorilor Dominique Ingres - contemporan - Rafael şi Rubens. Acum Gobelins devine o manufactură de stat specializată în executarea de comenzi oficiale - pentru pera din Paris, Biblioteca Naţională, Palatul Elysee. Din 1930 stilul tapiseriei se modernizează prin contribuţia unor Jean Lurcat, Raoul Dufy, Derain, Gromaire, Dubreuil etc.. Ei concep tapiseria drept un element decorativ legat de arhitectură, cu legi proprii - materiale aspre, desen precis, dimensiuni monumentale, paletă coloristică restrânsă, pură, strălucitoare. Piesele reprezentative pentru epoca modernă sunt: "Cerul", de Lurcat (1955), "Romeo şi Julieta", de Mario Prassinos (1966), "Facerea lumii", după Marc Chagall (1968), "Femei îmbrăcându-se", după Pablo Picasso (1969), precum şi numeroase piese după cartoanele pictorilor postbelici. Mărci de producător: G, precedat de o floare de crin şi urmat de numele ţesătorului şi, uneori, de al autorului cartonului, sau G străpuns de o suveică al cărei fir depăşeşte conturul literei. vezi mai mult

Copenhaga (Artă decorativă - Şcoli și Ateliere) = Denumire generică dată mai multor ateliere de faianţă şi de porţelan localizate în apropierea capitalei daneze. Există două epoci de producţie: 1. Piesele executate de către manufactura de faianţă, întemeiată la 1722, activă până la 1814, purtând amprenta stilului manufacturilor Delft şi Nurnberg. Ulterior, ornamentica e inspirată din stilurile baroc şi rococo scandinav. Copenhaga preia şi motive decorative din arta chineză. Începând cu 1722, se execută piese din gresie, cu decor similar celui s… Denumire generică dată mai multor ateliere de faianţă şi de porţelan localizate în apropierea capitalei daneze. Există două epoci de producţie: 1. Piesele executate de către manufactura de faianţă, întemeiată la 1722, activă până la 1814, purtând amprenta stilului manufacturilor Delft şi Nurnberg. Ulterior, ornamentica e inspirată din stilurile baroc şi rococo scandinav. Copenhaga preia şi motive decorative din arta chineză. Începând cu 1722, se execută piese din gresie, cu decor similar celui specific atelierelor engleze. Mărci de autor: IP (Johann Pfan, epoca 1727-1749); A B sau numele întreg Asbjorn; F (Jacob Fortling). 2. Fabricarea porţelanului este legată de numele unui modelator francez, Fournier, venit de la Chantilly şi Vincennes. Iniţial, între 1759 şi 1765 sunt executate piese din porţelan tandru, cu decor policrom pe fond gri-cenuşiu. Ulterior descoperirii caolinului în insula Bornholm, la 1755, Copenhaga produce porţelan dur de bună calitate în stil neoclasic. Între 1779-1780 este fondată Manufactura regală, cu sprijinul unor meşteri germani. Cea mai valoroasă creaţie este serviciul de masă denumit Flora danica, format din peste 1600 de piese, cu decor inspirat din flora locală, comandat de Ecaterina a II-a a Rusiei şi realizat între 1789-1802 (azi se află în Castelul Rosenborg din Copenhaga): Producţia manufacturii fondate de către Bing şi Grondal - statuete animaliere, peşti, statui şi vase de mari dimensiuni, cu teme inspirate din operele unor sculptori cunoscuţi sau din viaţa de zi cu zi a ţăranilor este de calitate superioară. Coloritul predominant, specific acestei manufacturi, este gri-albăstrui pe fond alb-lăptos, gen grisaiile. În 1885 Arnold Krog introduce o concepţie modernă, mai liberă şi mai sobră în elaborarea liniei şi decoraţiunii pieselor; manufactura de porţelan activează şi în prezent, având un loc de frunte în cadrul mişcării ceramice scandinave. Muzeul Naţional de Artă al României şi Muzeul Colecţiilor din Bucureşti au în patrimoniul lor piese valoroase provenite de la Copenhaga. Mărci de autor: trei linii ondulate, paralele pe orizontală, de culoare albastră (post 1775). vezi mai mult