Este realizată din modelat din lut, ars neuniform. Din punct de vedere cultural-istoric, piesa aparține Monteoru. Se încadrează în Epoca bronzului. Piesa a fost descoperită la jud. BUZĂU, com. ZĂRNEȘTI, FUNDENI.
* Askos, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca tezaur, în anul 2019, la Muzeul Județean Buzău.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Askos
(Arheologie - Tipuri)
=
Recipient de dimensiuni reduse, asemănător oarecum unui mic burduf; corp plat-turtit sau corp globular cu picior, având o toartă arcuită. Trei tipuri mai răspândite: tip turtit, ca o ploscă; tip mai înalt, bombat, cu picior scund; tip circular- inelar (Ring-askos). Forma de askos a fost creată local încă din neolitic: Gumelniţa, Sălcuţa, Cernavoda I (faza Renie II) şi a continuat în epoca bronzului: Celei, Baden, Coţofeni, Monteoru.
Modelat în tipar
(Etnografie - Tehnici)
=
Este o tehnică mai nouă, care intervine în faza de „industrializare” a unor operațiuni, cum ar fi malaxarea mecanică a lutului sau obținerea mai rapidă a unor forme prin folosirea unor tipare anterior concepute de către olari experimentați (în acest ultim caz, confecționarea vaselor se execută pe roți electrice, cu mișcare de rotație uniformă, de către meseriași nu foarte familiarizați cu arta olăritului, iar tiparul este format din două părți identice, aduse concomitent în jurul grămezii de lut…
Este o tehnică mai nouă, care intervine în faza de „industrializare” a unor operațiuni, cum ar fi malaxarea mecanică a lutului sau obținerea mai rapidă a unor forme prin folosirea unor tipare anterior concepute de către olari experimentați (în acest ultim caz, confecționarea vaselor se execută pe roți electrice, cu mișcare de rotație uniformă, de către meseriași nu foarte familiarizați cu arta olăritului, iar tiparul este format din două părți identice, aduse concomitent în jurul grămezii de lut așezate pe roată; după obținerea vasului și după uscare, arderea se face în cuptoare electrice, vasele fiind puse pe banda unui conveier care înaintează foarte lent, de așa manieră încât vasele trec de la o temperatură joasă la cea maximă, apoi se răcesc treptat; la celălalt capăt al benzii, un muncitor apucă fiecare vas încă încins (având în mâini mănuși de azbest); deoarece vasele nu se ating între ele, iar creșterea și descreșterea temperaturii este lentă, nu sunt înregistrate rebuturi, adică vase care să se crape; astfel de procedee pot fi văzute la firma de ceramică din Corund, care are o cifră de export destul de mare (sunt confecționate pentru export căni de bere, pentru Germania, și vase mari decorative pentru grădină, solicitate de piața vest-europeană, dar și de cea românească).
vezi mai mult
