Lucrarea se înscrie în Atelier francez. Este realizată din lemn; tapiserie Aubusson; sculptare; aurire. A fost executată prin tehnica sculptare; aurire.
* Scaun Aubusson, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca tezaur, în anul 2004, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Brăila.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Scaun
(Etnografie - Tipuri)
=
Piesă de mobilier întâlnită în locuinţa ţărănească, diferenţiată prin formă în mai multe categorii:
a) scaun mic, rotund, cu trei picioare sau dreptunghiular, cu patru picioare, fără spătar;
b) scaun cu spătar plin; conturul cu fome curbe şi unele motive străine – palmeta, scoica, inima - indică o influenţă barocă la unele din scaunele lucrate după şablon; decorative sunt scaunele înalte din zona Bihorului la care meşterul a îmbinat forma, proporţiile și decorul.
Aubusson
(Artă decorativă - Şcoli și Ateliere)
=
Manufactură franceză de tapiserii localizată în depatamentul Creuse, documentată începând cu veacul al XVI-lea, când aici lucrează peste 2000 de meşteri care ţes piesele în tehnica basse-lisse; din 1665 primeşte statut de atelier regal. Piesele caracteristice sunt de mari dimensiuni, cu aspect câteodată rustic, de o calitate mijlocie, fiind cu precădere destinate unei clientele burgheze. Din secolele XVII-XVIII apar compoziţii realizate conform cartoanelor pictorlor Jean-Baptiste Oudry, Nicols L…
Manufactură franceză de tapiserii localizată în depatamentul Creuse, documentată începând cu veacul al XVI-lea, când aici lucrează peste 2000 de meşteri care ţes piesele în tehnica basse-lisse; din 1665 primeşte statut de atelier regal. Piesele caracteristice sunt de mari dimensiuni, cu aspect câteodată rustic, de o calitate mijlocie, fiind cu precădere destinate unei clientele burgheze. Din secolele XVII-XVIII apar compoziţii realizate conform cartoanelor pictorlor Jean-Baptiste Oudry, Nicols Lancret, Francois Boucher, alături de scene pastorale după desenele lui Paul Huet. Ulterior apare o anumită specializare în executarea portierelor, a draperiilor şi a micilor tapiserii pentru mobilier - temele favorite fiind reprezentate de către scene câmpeneşti ori extrem-oriental şi vânători, în baza cartoanelor proprii sau a unora împrumutate de la manufacturile omonime de la Beauvais şi Gobelins. Majoritatea atelierelor se închid în urma izbucnirii Marii Revoluţii, urmând a fi redeschise în veacul următor. Din 1932 Maria Cuttoli are iniţiativa reproducerii unor pânze de Raoul Duffy, Fernand Leger, Pablo Picasso, Jean Lourcat, ultimul imprimând un stil profund personal tapiseriei moderne prin suprimarea bordurii şi a orizontului, precum şi limitarea numprului de lânuri colorate folosite în cursul executării piesei. Din 1939 Lurcat pune bazele, alături de Marcel Gromaire, unei şcoli naţionale de tapiserie la Aubusson. Operele cele mai însemnate ale noilor ateliere se numesc: "Romeo şi Julieta" (1934), după Marc deSaint Saens, "Cântecul lumii", după Jean Lurcat (1958), "Albastru şi violet" (1965), după Ossip Zadkine, "Negrul Orion", după Victor Vasarely (1966), "Soarele roşu", după Alexander Calder (1967), "Facerea lumii", după Marc Chagall (1968). Mărci de autor: MRD sau MRDB (Manufactura Regală Daubusson sau Du Buisson); numele întreg al manufacturii urmat de o floare de crin şi numele meşterului tapiser.
vezi mai mult
