Este realizată din Urzit și bătut bumbac; decor ales cu arnici/ țesut în 4 ițe; decor ales printre și peste fire; ridicături cu speteaza; tivit cu mâna.. Din punct de vedere cultural-istoric, piesa aparține Români. Piesa a fost descoperită la jud. SIBIU, com. MIHĂILENI, MIHĂILENI.
* Culme, de autor necunoscut, a fost clasat în Patrimoniul Cultural Naţional ca fond, în anul 2016, la Complexul Național Muzeal ASTRA - Sibiu.
Ce înseamnă? E bine să știi că ...
Culme
(Etnografie - Tipuri)
=
Prăjină lungă, montată în camerele caselor țărănești, pe care se atârnă haine și alte țesături, având în exclusivitate rol decorativ.
Păianjen
(Etnografie - Decor)
=
Legenda spune că, la început, păianjenul şi albina erau frate şi soră; fiind nevoiaşi, ei au plecat din casa părintească, pentru a-şi câştiga singuri pâinea; băiatul s-a angajat ucenic la un ţesător, iar fata a ajuns să lucreze la zidari, cărând piatră pentru construcţii; după un timp, mama lor s-a îmbolnăvit şi a trimis pe cineva să-i cheme; fata a alergat într-un suflet la căpătâiul mamei, în timp ce băiatul a refuzat să vină, spunând că este prea ocupat cu ţesutul şi nu poate pierde vremea, c…
Legenda spune că, la început, păianjenul şi albina erau frate şi soră; fiind nevoiaşi, ei au plecat din casa părintească, pentru a-şi câştiga singuri pâinea; băiatul s-a angajat ucenic la un ţesător, iar fata a ajuns să lucreze la zidari, cărând piatră pentru construcţii; după un timp, mama lor s-a îmbolnăvit şi a trimis pe cineva să-i cheme; fata a alergat într-un suflet la căpătâiul mamei, în timp ce băiatul a refuzat să vină, spunând că este prea ocupat cu ţesutul şi nu poate pierde vremea, ceea ce a făcut să atragă blestemul mamei, fata făcându-se albină, iar băiatul păianjen; de atunci, păianjenul trăieşte singur, fără fraţi, fără surori şi fără familie; el fuge de lumină, îşi ţese pânza în locuri întunecoase şi este mereu posomorât şi supărat, iar oamenii îl urgisesc, îi strică pânza şi îl omoară; albina însă este veselă, zboară de pe o floare pe alta şi trăieşte cu părinţii, cu fraţii şi surorile împreună, iar oamenii o iubesc, fiindcă ea împarte cu toţii mierea pe care o adună; casa îi este fagurul cel galben ca soarele, iar din ceara albinelor oamenii fac lumânările care se aprind în ceasul morţii; o altă legendă spune că păianjenul este rău şi că el trebuie omorât, pentru că Dumnezeu, când a urzit lumea, a făcut pe Sfântul Soare, ca oamenii să aibă lumină; păianjenul însă s-a apucat şi a urzit pânză pe sus, pe copaci, pentru ca oamenii să nu mai vadă şi astfel să nu mai fie lume; atunci Dumnezeu a făcut vântul, fiindcă până atunci nu fusese vânt, ca să rupă pânza lui, să o cureţe pe unde există şi astfel vântul a scăpat omenirea de lucrarea rea a păianjenului; deci primul rost al acestei stihii, care este vântul a fost să scoată lumea de sub imperiul întunericului şi al fricii; pentru că vântul primordial a distrus prima pânză a păianjenului, de atunci mereu boarea de vânt trebuie să frângă toate pânzele păianjenului, fie ele cât de mici şi neînsemnate. Se spune că diavolul s-a transformat în păianjen, a intrat sub copita calului Sfântului Sisoe (Cel Mare, părinte al bisericii creştin-ortodoxe, prăznuit pe data de 6 iunie), când acesta se ducea la sora sa, Meliţa, iar, după ce sfântul a adormit la casa acesteia, i-a furat copilul femeii, drept pentru care sfântul l-a afurisit şi astfel, de atunci, păianjenul este o vietate necurată, spurcată, de care omul trebuie să se ferească - Ţara Oltului; în toate zonele etno-folclorice, se crede că Dumnezeu iartă din păcatele celui care omoară un păianjen; prevesteşte moartea omului bolnav, dacă peste acesta coboară un păianjen - Galaţi; dacă înaintea cuiva se lasă un păianjen este semn că acela va auzi o veste - Suceava; tot primirea unei veşti înseamnă şi când se lasă pe mâini, pe gât sau pe faţă - Suceava; dar este semn că va avea oaspeţi cel în faţa căruia coboară un păianjen - Teleorman;Ilfov;Prahova;Galaţi;Suceava; când se coboară în casă este semn că va sosi în curând o rudă - Suceava; când se coboară pe firul său un păianjen cu picioarele albe este semn că va veni în casă o rudă apropiată, iar dacă va avea picioarele negre este semn că va sosi în casă un bun prieten - Muntenia; când se coboară un păianjen de mici dimensiuni prin faţa cuiva înseamnă că aceluia îi va veni în ospeţie o rudă - Maramureş;Suceava; fiind considerată o fiinţă spurcată, un om este iertat de tot atâtea păcate câţi păienjeni omoară - Teleorman; sau sunt iertate şapte păcate pentru fiecare păianjen omorât - Suceava; sunt iertate şapte păcate pentru omorârea unui păianjen mare, dar numai trei dacă este omorât unul mic - Muntenia; dacă un păianjen nu este omorât, omul se încarcă el cu şapte păcate, pentru că păianjenul ţese mai mult decât Maica Domnului - Vâlcea;Suceava; se crede că este spurcat pentru că a îndrăznit să ţeasă cel mai subţire fir, întrecând-o pe Maica Domnului, iar omorârea lui devine astfel o posibilitate de a fi iertat de zece păcate pentru cel care îl omoară - Tecuci; celui care omoară un păianjen cu dosul palmei i se iartă numai un păcat - Suceava; dacă este omorât un păianjen care are picioare lungi, sunt iertate câte trei păcate pentru fiecare insectă - Galaţi;Bucovina; sângele care curge de la o tăietură la deget poate fi potolit punând pe rană un păianjen - Suceava; dacă toamna zboară prin aer multe fire din pânzele păianjenilor este semn de toamnă lungă - Suceava. În Teleorman, se crede că îi sosesc în ospeţie rude apropiate celui care i se lasă deasupra capului sau pe haine un păianjen.
vezi mai mult
